PREZENTARE GENERALA

Asezare
Municipiul Sighetu-Marmatiei apartine administrativ de judetul Maramure (cu municipiul Baia Mare ca resedinta de jude), situat in nordul Romaniei, la frontiera cu Republica Ucraina. Ca pozitie acesta este asezat excentric fata de teritoriului sau de influenta (Maramuresul Istoric), insa la convergenta celor cinci vai principale ale regiunii (Valea Izei, Valea Marei, Valea Cosaului, Valea Tisei si Valea Viseului), care constitue cele mai importante cai de circulatie din Depresiunea Maramuresului. Aceasta pozitionare confera orasului un esential rol administrativ (mai pregnant pana in 1948,  cand se desfiinteaza judetul Maramures cu resedinta la Sighet si se incorporeaza regiunii Baia Mare), economic si socio-cultural.

Coordonatele geografice ale Sighetului (47°55’43 latitudine N, 23°53’33 longitudine E) il pozitioneaza aproape de una dintre presupusele locatii ale Centrului Geografic al Europei (dupa masuratorile austro-ungare din 1887, locatie intarita si de sovietici dupa Al II-lea Razboi Mondial) si anume satul Dilove de pe marginea raului Tisa, in apropiere de orasul Rahau, din regiunea Transcarpatia, astazi Ucraia.

Geomorfologc Sighetul (situat la o altitudine de 274 m) apratine microdepresiunii Sighetului, inclusa in Depresiunea Maramuresului. Aceasta zona este dominata de Dealul Solovan si de Dealurile Maramuresului, peste care se inalta piemontul Mara-Sapanta si Muntii Ignis (cu cel mai inalt punct de pe raza teritoriului administrativ al municipiului – muntele Tiganu 1222m). Zona de intreavilan a orasului este marginita apropae in totalitate de raurile Tisa (care reprezinta si linia de delimitare a teritoriului national), Iza si Ronisoara.

Acces
Accesul auto inspre oras  se realizeaza  prin trecerea Muntilor Gutai, Tibles, Rodnei, sau a Muntilor Maramuresului, iar mai apoi prin traversarea principalelor vai ale Depresiunii Maramuresului. Astfel doar patru sosele leaga Sighetul (respectiv Tara Maramuresului) de restul tarii:

– DN 19 dinspre judetul Satu Mare, prin Pasul Fargau;

– DN 18 dinspre municipiul resedinta de judet, Baia Mare, prin Pasul Gutai;

– DN 17C (continuat apoi cu DJ 186 sau DN 18) dinspre judetul Bistrita-Nasaud, prin Pasul Setref;

– DN 18 dinspre judetul Suceava, prin Pasul Prislop.

Din Sighet pornesc curse regulate spre toate localitatile din Tara Maramuresului si spre orase ca Baia Mare, Cluj, Oradea, Timisoara.

Accesul feroviar se face dinspre judetul Bistrita-Nasaud (pe sub Pasul Setref – Tunelul de la Dealul Stefanitei), urmarind cursul raului Viseu pana la varsarea acestuia in Tisa. De aici pana la Sighet, care este o statie terminus (de unde continua doar calea ferata cu ecartament lat, care duce spre localitatile din dreapta Tisei), calea ferata urmeaza cursul raului Tisa (de-a lungul frontierei romano-ucrainene) dezvaluind panorame deosebite.

Punctul de trecere a frontierei Sighetu-Marmatiei – Solotvino (Romania – Ucraina), asezat pe malul stang al raului Tisa (in dreptul podului ce leaga cele doua tari) permite traversarea doar a autovehiculelor de mici dimensiuni. Traversarea este permisa doar pe baza pasaportului (viza nefiind necesara cetatenilor Uniunii Europene).

Scurt Istoric
Sighetul apare consemnat pt prima oara in documente in anul 1326, insa in zona s-au gasit vestigii arheologice ale altor asezari umane mult anterioare atestarii; 1352 – privilegiile orasenesti acordate de catre Carol Robert, in 1329, celor patru asezari de “oaspeti regali” din Maramures (Visc, Hust, Teceu si Camplung) se extind si asupra Sighetului prin diploma data de Ludovic I regele Ungariei; 1472 – Matei Corvin intareste privilegiile orasului; 1551 – Sighetul are dreptul de a tine targuri; 1611 – imparatul Leopold acorda dreptul de stema a orasului (capul de bour-zimbru); 1717 – tatarii jefuiesc bogatiile sighetenilor ascunse in biserica reformata (la Borsa vor fi nimiciti); 1816 – pe toate edificiile publice s-au afisat insemnele imperiale: vulturul cu doua capete; limba oficiala – germana; limba de cancelarie si in congregatia comitatensa – latina; 1940 – Dictatul de la Viena – Maramuresul incorporat Ungariei hortiste; 1945 – Maramuresul este incorporat Ucrainei subcarpatice prin diversiunea organizata de Odoviciuc; 1948 – se desfiinteaza judetul Maramures cu resedinta la Sighet, orasul fiind incorporat regiunii Baia Mare; 1950 – la inchisoarea din Sighet sunt intemnitati tinerii opozanti liceeni, ministri, sefi de guvern, liderii partidelor istorice, generali, academicieni si oameni de cultura, episcopii bisericii greco-catolice, opozanti ai instalarii comunismului in Romania.

Numele orasului a cunoscut cateva modificari in timp, dintre care amintim: Zygeth, Sihet, Sziget, Maramorosszighet, Sighet, Marmatia, Sighetu-Marmatiei.

Populatie

In urma recensamantului din anul 2002, populatia orasului numara 41.246 de persoane, dintre care 48,21% barbati si 54,79% femei. In functie de etnie, sighetenii se prezinta astfel: 79.54% romani, 15.8% maghiari, 3.01% ucrainieni, 1.1% rromi si 0.55% alte etnii, iar in functie de religia declarata: 69.04% ortodocsi, 20% catolici (fiind inclusi si greco-catolicii), 3.9% protestanti si 7.6% alte religii.

Economie
Dupa evenimentele din decembrie 1989, revenirea economica a Sighetului a fost destul de dificila. Astazi principalele ramuri industriale se bazeaza pe producerea mobilei si a confectiilor. Dar odata cu intarirea statutului de centru al Maramuresului, Sighetul a inceput sa isi dezvolte si latura comerciala. Astfel in ultimii ani, s-au deschis multe unitati cu profil comercial, bancar si prestatoare de servicii diverse. Cu deschiderea noului punct de trecere al frontierei Sighetu-Marmatiei – Solotvino, inspre Ucraina (15 ianuarie 2007), viata economica a orasului cunoaste deja o rapida dezvoltare.

Turism
Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei este cel mai important obiectiv turistic al orasului (aflat in apropierea Primariei municipiului). Fosta inchisoare, transformata intr-un memorial al durerii, ajunge in anul 1995 sub egida Consiliului Europei. Primele sali ale muzeului au fost inaugurate in 1997, an in care Memorialul a fost declarat “ansamblu de interes national”, totodata fiind recunoscut ca cel mai important proiect dedicat de societatea civila reconstituirii si analizei trecutului comunist, unic in tarile est-europene.

Un alt obiectiv important situat in partea sud-estica a orasului este “Muzeul Satului Maramuresean” (muzeu in aer liber). Muzeul este constituit ca o rezervatie de monumente de arhitectura taraneasca, urmarindu-se recrearea unui sat cu specific zonal, cu case si gospodarii grupate pe principalele subzone ale Maramuresului Istoric.

Tot din acelasi domeniu, amintim “Muzeul Etnografic al Maramuresului“, situat in centrul orasului, in cladirea care azi gazduieste “Cinematograful Mara”. In expozitiilor se pot vedea obiecte folosite de-a lungul timpului in ocupatiile de baza din zona etnografica Maramures. De asemenea sunt expuse icoane pe sticla si lemn, piese din portul popular, masti si costumatii purtate cu ocazia datinilor din preajma sarbatorilor de iarna etc.

Unul dintre cele mai importante evenimente gazduite de Sighet, il constituie Festivalul de Datini si Obiceiuri de Iarna “MARMATIA “ (care desfasoara in fiecare an in jurul datei de 27 decembrie). Momentul principal al evenimentului il constituie defilarea pe strazile orasului a grupurilor si ansamblurilor folclorice (imbracate in porturi populare specifice zonei din care au venit), a “dracilor” si a personajelor mascate, a calaretilor si carutelor impodobite de sarbatoare.

Mai merita vazute: “Muzeul culturii evreiesti si Casa Muzeu Elie Wiesel“, cu o expozitie dedicata sigheteanului, laureat al premiului Nobel pentru pace, Elli Wiesel; Casa-Muzeu “Dr. Ioan Mihaliy de Apsa”; celelalte sectii ale Muzeului Maramuresului; cladirile din centrul orasului datand, in majoritate, din sec. al XIX-lea.

Bibliografie: Teofil Ivanciuc – Sighetu-Marmatiei ghid cultural-turistic, Editura ECHIM, 2007; Albumul Sighetul Marmatiei 675 (text Mihai Dancus), Editura Muzeul Maramuresului 2001; Mihai Dancus – Sighetul Marmatiei, Muzeul Etnografic al Maramuresului; www.muzeulmaramuresului.rowww.memorialulsighet.ro