Arii protejate
Arbori ocrotiti
Cascade
Abrupturi stancoase
Pesteri
Defilee
Mlastini
Lacuri
Cadrul Natural
Last modified on 2011-01-08 22:21:30 GMT. 0 comments. Top.
Geomorfologc Sighetul apratine microdepresiunii Sighetului, inclusa in Depresiunea Maramuresului. Aceasta zona este dominata de Dealul Solovan si de Dealurile Maramuresului (culmea Bagna), peste care se inalta piemontul Mara-Sapanta si Muntii Ignis (cu cel mai inalt punct de pe raza teritoriului administrativ al municipiului – muntele Tiganu 1222m). Teritoriul localitatii este strabatut de Culoarul Izei si al Tisei, in care sunt inscrise Luncile Izei si respectiv al Tisei.
Din punct de vedere geologic teritoriul municipiului este carcterizat prin intermediul unor depuneri cuaternare, care urca si in zonele de piemont vulcanic de la Iapa-Sugau, respectiv pe dealurile Maramuresului (in zona Valea Mare-Mociar). Pe Valea Ronisorii au fost gasite urme ale unui golf paleogen impreuna cu depozite tortoniene. Andezitele neogene caraterizeaza zonele montane ale orasului (apartinand muntilor Ignisului), iar pe varfurile Tiganu si Vacaru au fost identificate resturi ale unor aparate vulcanice acoperite de lave.
Solurile aluviale si cele brune pozdolice caracterizeaza zonele joase (depresionare), iar cele brune acide zonele inalte.
Sighetul se incadreaza intr-o clima temperat continentala, cu o medie anuala de 9°C. Cantitatea medie anuala de precipitatii este de 750 mm, cu o depasire a acestuia pe muntele Tiganu (1000 mm). Pe parcursul anului pot fi intalnite aproximativ 200 zile lipsite de precipitatii. Ceata si vanturile sunt rare, dar acestea aparand mai frecvent in zonele montane.
Din punct de vedere hidrografic orasul este inconjurat de trei rauri, dintre care cel mai important este raul Tisa, cu un debit mediu de 80mc/s, acesta fiind urmat de raul Iza cu 16mc/s (confluenta dintre cele doua realizandu-se la Cearda), iar al treilea este raul Ronisoara (cel mai mic dintre cele trei, acesta avand un debit mult inferior celorlalte).
Floara este caracteristica unei zone de creste cu pante domoale, in care alterneaza pajistile, paduricile si arborii izolati. Se poate observa o diferentiere a plantelor prezente intre zonele nelocuite din depresiuni, predominate de tufarisuri si paduri de gorun si steajr, intre cele din zona montana, predominate de padurile de fag si brad si intre cele din zona locuita, care este caracterizata de o flora alogena foarte variata.
Cateva dintre speciile de plante intalnite sunt: orhideele – bozior (Dactylorhiza sambucina), mana Maicii Domnului (Dacylorhiza maculate), plosnitoasa (Orchis coriophora), untul vacii (Orchis morio), bulbucii de munte (Trollius europeanus); in zona de pajisti insorite – coada iepurelui (Sesleria heuflerana); locuri uscate – clopotei (Campanula patula), drobita (Genista tinctoria), garoafa (Dianthus carthusianorum), margarete (Leucanthemum vulgare); locuri umede – ghintura (Gentiana pneumonanthe), bumbacarita (Eriophorum latifolium); ciuperci – buretiide roua (Marasmius oreades),Calvatia caelata, specii de Bovista, Lycoperdon, Anthurus archeri (specie rara in Europa).
Fauna variata a zonei cuprinde specii de mamifere in sectoru montan (iepurele de camp, capriorul, bursucul, mistretul si mai rar lupul si ursul), impreuna cu reptile (soparla de camp), amfibieni, pesti, pasari (cuibaritoare – pitpalacul, sfranciocul rosiatic, presura galbena, ciocarlia de padure, fasa de padure; rapitoare – sorecarul, vanturelul rosu) si nenumarate soiuri de nevertebrate.
Bibliografie: Teofil Ivanciuc - Sighetu-Marmatiei ghid cultural-turistic, Editura ECHIM, 2007
Arii protejate
Last modified on 2011-06-05 11:22:44 GMT. 0 comments. Top.
Parcul Natural Muntii Maramuresului – Muntii Maramuresului
Este a doua rezervatie ca marime din Romania, cu o suprafata de 148850 ha.
Nucleul faunistic Nacladovati – Valea Viseului, Muntii Maramuresului
Se intinde pe o suprafata de 243 ha si reprezinta o prelungire a rezervatiei Kuzi din Ucraina peste raul Tisa.
Nucleul geologic, floristic si faunistic Zaslau-Runcu-Hlubochi – Valea Viseului, Loc.Bistra, Muntii Maramuresului
Are o suprafata de 795 ha si cuprinde Dealul Tocarnea, Muntele Muncelu si defileul raului Viseu. Aici se pot gasi: papucul doamnei (Cypripedium calceolus L.), specie aflată pe lista specilor ameninţate la nivel european.
Nucleul floristic si faunistic Serban-Hututeanca, Tomnatec-Sehleanu – Loc. Bistra, Loc. Crasna, Loc. Repedea, Muntii Maramuresului
In cele 1810 ha ale sale cuprinde Masivul Pop Ivan si reprezinta o prelungire a rezervatiei biosferei Masivul Maramoroskiy din Ucraina. Aici se afla narcisele (Narcissus poeticus L. ssp. radiiflorus, Salisb), specie aflata pe lista specilor amenintate la nivel european (Aii).
Rezervatia de gorunet de la Ronisoara – Loc. Rona de Sus, Hera
Intinsa pe o suprafata de 62 ha, are ca scop protejarea gorunului valoros din zona. Aici se poate observa gorun (Quercus petraea) cu cea mai dreapta tulpina din Europa.
Rezervarea de larice – Loc. Rona de Sus, Satul Costiui
Aceasta se intinde pe o suprafata de 0,7 ha, si sunt protejate exemplare seculare de larice (Larix deciduas).
Rezervatia Dealul Solovan – Sighetu-Marmatiei
Se intinde pe 1,02 ha si este constituita in jurul pesterii de pe Dealul Solovan. Aceasta doreste sa protejeze gorunul (Quercus petraea) şi stejarul (Qercus robur) din zona.
Bibliografie: www.traseemaramures.ro
Arbori ocrotiti
Last modified on 2011-01-08 22:26:56 GMT. 0 comments. Top.
Arbori de Tisa - Taxus bacata, specie protejata la nivel naţional
Sighetu-Marmatiei: strada Avram Iancu, in curtea Spitalului Municipal, unii dintre acestia avand chiar si 370 de ani; strada Vasile Alecsandri, Cimitirul Reformat (trei exemplare).
Arbore de lalea - Liriodendron tulipifera, specie exotica, rara in Romania
Sighetu-Marmatiei, strada Iuliu Maniu.
Platan - Platanus occidentalis, specie exotica, rara in Romania
Sighetu-Marmatiei, strada Avram Iancu, in curtea Spitalului Municipal.
Arbori impresionanti pe teritoriul Sighetului: se mai gasesc pe strada Alexandru Ivaziuc, un castan comestibil multisecular; platani in zona caii ferate din Camara; stejari, castanii, salcami, tei, frasini, toti pe strada Mihai Eminescu.
Bibliografie: www.traseemaramures.ro
Cascade
Last modified on 2011-01-08 22:27:23 GMT. 0 comments. Top.
Cascada Strungi – Sighetu-Marmatiei, Muntii Ignis, Platoul Vulcanic Maramuresan
Este o cascada cu debit variabil aflata pe Valea Barlan, la o altitudinea de 1025 m. Apa cade peste un abrupt vertical de andezit inalt de 15 m.
Cascada Ciuroi – Sighetu-Marmatiei, Loc. Sarasau, Muntii Ignis, Platoul Vulcanic Maramuresan
Aceasta cascada cu debit variabil se afla pe paraul Ciuroi (valea Sarasau), apa acesteia cazand peste un abrupt vertical de andezit inalt de 35-40 m.
Cascada Covatari – din Sapanta, Muntii Ignia, Platoul Vulcanic Maramuresan
Este asezata intr-un frumos defileu al Vaii Runcu. Aceasta este o cascada cu un debit bogat si constant inalta de cca 15 m si care coboara printr-un culoar format in spintecatura stancii de andezit.
Cascada Izvorul Runcului – Sapanta, Muntii Ignis, Platoul Vulcanic Maramuresan
Se afla pe Valea Runculuim, aceasta are o cadere de 5-6 m.
Cascada Sipote - Sapanta, Muntii Ignis, Platoul Vulcanic Maramuresan/p>
Cascada este inalta de 7-8 m si se afla pe Valea Nadosa, aceasta este cea mai frumoasa cascada din zona.
Bibliografie: www.traseemaramures.ro
Abrupturi stancoase
Last modified on 2011-01-08 22:27:46 GMT. 0 comments. Top.
Piatra Goală (Piarta Iepii) – Sighetu-Marmatiei, Muntii Ignis, Platoul Vulcanic Maramuresan
Acesta este un sector stancos situat la obarsia Vaii Iepii cu o frumoasa vedere spre Depresiunea Maramuresului.
Vf. Tiganul – Sighetu-Marmatiei, Muntii Ignis, Platoul Vulcanic Maramuresan
Este cel mai inalt varf din zona 1222 m.
Piatra Tisei – Sighetu-Marmatiei, Muntii Ignis, Platoul Vulcanic Maramuresan
Se prezinta sub forma unui abrupt stancos impresionant inalt de 80-100 m, situat in mijlocul depozitelor sedimentare miocene, si reprezinta o formatiune intruziva de tip sill. Este cel mai impresionant sill de andezit din zona.
Cornul Sarampaului – Sighetu-Marmatiei, Muntii Ignis, Platoul Vulcanic Maramuresan
Este un abrupt stancos inalt de 30-40 m, format din sill de andezit.
Piatra Varatecului – Sarasau, Muntii Ignis, Platoul Vulcanic Maramuresan
Este formata dintr-un abrupt stancos impresionant inalt de 80 m
Piatra Sapantei - Sapanta ,Muntii Ignis, Platoul Vulcanic Maramuresan
Acesta are o inaltime de cca. 100 m si este un abrupt vulcanic.
Piatra Soimului, Piatra Borcutului, Piatra Custuri – Sapanta, Muntii Ignis, Platoul Vulcanic Maramuresan
Este formata din abrupturi stancoase.
Vf. Piatra Neagra 1170 m (Biserica Vulpii) – Sighetu-Marmatiei, Muntii Ignis, Platoul Vulcanic Maramuresan
Este constituit dintr-o stanca impresionanta care face parte de pe aliniamentul Culmea Pietrii.
Vf. Tocarnea (895 m) – Bistra, Dealurile Maramuresului
Aceast este o zona cu abrupturi si pesteri, cu o frumoass panorams spre Defileul Viseului.
Bibliografie: www.traseemaramures.ro
Pesteri
Last modified on 2011-01-08 22:28:23 GMT. 0 comments. Top.
Peatera din Solovan – Sighetul Marmaiei, Dealul Solovan
Se afla aproape de culmea simetrica a Solovanului, pe traseul marcat cu cruce roşie. Are o dezvoltare de 26 m si s-a format prin colectarea apelor de precipitatie pe fractura si stationarea acestora in baza nivelului grezos, unde a determinat dezagregarea si levigarea gresiei.
Grota din Faget (Galerie de mina) – Sighetu-Marmatiei, Dealul Bagnai
Aceasa este situata la obarsia Vaii Lungi pe versantul sudic si este o galerie de mina din sec. XVIII-XX, cu o lungime de 45 m in tufuri dacitice badeniene.
Grota de la Cetatuia – Oncesti, Dealul Cetatii
Este aflata in incinta cetatii si este o cavitate de 7,3 m, creata prin extragerea blocurilor de gresie, care au fost utilizate la constructia turnului feudal.
Pestera Tocarnea 1 – Bistra, Dealul Tocarnea
Aceasta pestera este o diaclaza cu latimea de 0,5-0,8 m si o lungime de 19 m, realizata in calcar eocen.
Peştera Tocarnea 2 – Bistra, Dealul Tocarnea/p>
Este cea mai spectaculoasa pestera din zona, cu o dezvoltare de 52 m si o denivelare de 19 m.
Peştera Tocarnea 3 – Loc. Bistra, Dealul Tocarnea
Este o diaclaza cu latimea de 1 m si dezvoltarea pe 30 m.
Peştera Tocarnea 4 – Bistra, Dealul Tocarnea
Este o diaclaza cu o latime de 1-1,5 m si inaltime de 6-12 m, cu o dezvoltare pe 54 m.
Peştera Tocarnea 5 – Bistra, Dealul Tocarnea
Este o diaclaza si are o dezvoltare de 18 m.
Avenul din Tocarnea – Bistra, Dealul Tocarnea
Are o dezvoltare de 16 m si o denivelare de -14 m.
Pestera mica in marne din Dl. Tocarnea - Bistra, Dealul Tocarnea
Are o lungime de 15,3 m si o dezvoltare in marne si calcar.
Pestera din Stilo – Bistra
Se afla in versantul stang al Vaii Senderschi la o altitudine de 1040 m. Are o dezvoltare de 17 m in calcar eocen.
Pestera lui Coreniuc de la Cariera Senderschi – Bistra
Se afla la cariera Senderschi si are o dezvoltare de 84 m in calcar eocen.
Pestera nr. 2 de la Cariera Senderschi – Bistra
Aceasta este o diaclaza si are o dezvoltare de 13 m.
Avenul Senderschi – Bistra
Aceasta se afla in versantul drept al Vaii Senderschi si are o dezvoltare de 17 m si odenivelare de 8 m.
Bibliografie: www.traseemaramures.ro
Defilee
Last modified on 2011-01-08 22:28:43 GMT. 0 comments. Top.
Defileul Vaii Runcu – Sapanta, Muntii Ignis, Platoul Vulcanic Maramuresan
Este un defileu spectaculos, realizat prin saparea in andezit.
Defileul Vaii Sapanta – Sapanta, Muntii Ignis, Platoul Vulcanic Maramuresan
Defileu spectaculoas sapat in andezit.
Defileul Viesului – Valea Viseului, Loc. Bistra, Muntii Maramuresului, Dealurile Maramuresului
Se constitue ca un defileu spectaculos cu lungime de cca 7 km.
Bibliografie: www.traseemaramures.ro
Mlastini
Last modified on 2011-01-08 22:29:06 GMT. 0 comments. Top.
Taul Negru - Sighetu-Marmatiei, Muntii Ignis, Platoul Vulcanic Maramuresan
Este un tinov oligotrof cu o suprafata de 5 ha, situat pe partea sud-estica a Vf. Negru, la o altitudine de 1200 m.
Taul “La Ier” - Sighetu-Marmatiei, Muntii Ignis, Platoul Vulcanic Maramuresan.
Acesta este un tinov oligotrof situat sub Strunga Tiganului, la o altitudine de 900-1000 m. Are o suprafata de 1,3 ha, este rotund si bombat, inconjurat de o padure de fag. La margine exista un sfagnet de trecere de tip mezotrof. Aici vegeteaza specii rare de plante: roua cerului (Drosera rotundifolia) – planta carnivora, curechi de munte (Lingularia sibrica), specie aflata pe lista speciilor amenintate la nivel european (Aii).
Tinovul Jilarescu - Muntii Ignis, Platoul Vulcanic Maramuresan
Este o mlastina mezotrofa situata la izvoarele paraului Jilarescu, la o altitudinea de 800 m. Are o suprafata de 5 ha si un strat de turba gros de 1 m.
Bibliografie: www.traseemaramures.ro
Lacuri
Last modified on 2011-01-08 22:29:25 GMT. 0 comments. Top.
Lacul Teplita – Sighetu Marmatiei (langa raul Tisa)
Este un lac creat prin excavatia terenului. Are o suprafata de 4 ha si este folosit ca lac de agrement si pescuit. In timpul pasajului (toamna si primavara) pot fi observate specii de pasari acvatice. Acesta este alimentat de un parau cu ape usor radioactive, fapt ce determina imposibilitatea acestuia de a ingheta. In avalul lacului s-au format mai multe balti, in care s-a dezvoltat o flora si o fauna bogata.
Balta Monorii – Campulung la Tisa (langa raul Tisa)
Acesta este un brat mort al raului Tisa, cu o lungime de 300 m si o latime de 10 m. Aceasta este folosita pentru pescuit. Balta Monorii reprezinta o zona umeda cu un zavoi bine dezvoltat.
Bibliografie: www.traseemaramures.ro
