Elie Wiesel (30.09.1928 – )

Elie Wiesel, nascut la Sighet in 30 septembrie 1928, este al treilea copil din cei patru ai lui Slomo si Sara Wiesel. Acesta urmeaza scoala religioasa din localitate (unde studiaza Tora in idis si ebraica), iar studiile gimnaziale le incepe la Debrecen si apoi le continua la Oradea, unde datorita politicilor antisemite din Ungaria hortysta  (in urma Dictatului de la Viena din 30 septembrie 1940, jumatatea de nord a Transilvaniei a fost anexata Ungariei) care se aplicau si asupra invatamantului public,  Eliezer(Elie) a fost exmatriculat.

Din 15 mai 1944 autoritatile ungare (ajutate de voluntarii fascistii maghiari) au inceput deportarea evreilor din Transilvania de nord, in complexul de lagare de concentrare si exterminare de la Auschwitz. Printre acestia a fost si Elie Wiesel (care avea 15 ani), impreuna cu familia sa. Acolo mama si sora sa cea mai mica au fost exterminate, iar pe acesta si pe tatal sau i-au trimis la munca silnica.

Incepand din decemprie 1944, o data cu apropierea Armatei Rosii de lagarele naziste, s-a inceput mutarea supravieturitorilor in lagarele din interiorul Germaniei – Marsul Mortii. Astfel Elie impreuna cu tatal sau vor fi obligati  sa marsalueasca pana la lagarul de concentrare Buchenwald. Pe drum Slomo Wiesel are sa moara de extenuare, inaniţie şi dizenterie. La 11 aprilie 1945 Corpului III al Armatei Americane elibereaza lagarul in care se afla tanarul Wiesel, acum in varsa de 16 ani. Ulterior acesta reuseste sa isi regaseasca (intr-un orfelinat din Franta) cele doua surori mai mari, despre care credea ca au pierit si ele in lagarele naziste.

Reusind sa supravietuiasca Holocaustului acesta s-a indreptat spre Paris, unde a inceput sa studieze la Sorbona literatura, filozofia si psihologia. Acesta incepe sa publice articole la ziarele evreiesti franceze, ulterior devenind reporter la cel mai important ziar israelian Yediot Ahronot (Ultimele Ştiri). Debutul sau ca scriitor s-a realizat la indemnul lui Francois Mauriac, cu cartea de memorii scrisa in idis, avand titlul „Şi lumea a tăcut”. In 1958 acesta publica in limba franceza cartea La Nuit (Noaptea), o nuvela autobiografica prefatada chiar de insusi Mauriac (o rescriere a primei sale carti). Dupa un debut modest de vanzari, aceasta devine „bestseller-ul nr.1 al literaturii non-fiction” (titlu conferit de The New York Times), aceasta fiind tradusa pentru inceput in engleza de viitoarea sa sotie, iar apoi in alte 30 de limbi.

Prima sa calatirie in America, la New York, se transforma intr-o lunga convalescenta, datorata unui accident rutier, perioada care in 1963 se tansforma in primirea cetateniei americane.

Dupa colaborari la cateva ziare si publicarea unor carti cu tiraj redus, acesta se muta in anul 1955 la New York City, unde va cunoaste succesul si recunoasterea binemeritata. Datorita scrierilor sale, al luptei impotriva violentei, represiunii si a rasismului Elie Wiesel a fost intitulat Doctor Honoris Cauza de catre 55 de universitati din intreaga lume, a fost premiat cu Premiul Nobel pentru Pace in 1986, cu Premiul Medicis in 1968, pentru lucrarea “Cersetorul din Ierusalim”, cu Premiul International al Pacii in 1983, pentru “Testamentul unui poet evreu asasinat” si “Cuvintele unui strain” si medaliat cu Medalia Congresului American.

This entry was posted in Muzee, Personalitati and tagged , , , , , . Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*
To prove you're a person (not a spam script), type the security word shown in the picture. Click on the picture to hear an audio file of the word.
Anti-spam image